.....jertfa in substanta ei spirituala e iubire. Iubirea inspirata direct de Autorul ei si inteleasa ca dispozitie launtrica de a te darui, de a-ti oferi energia, bunurile si daca este nevoie chiar si viata, ca dar si ofranda plina de recunostinta, lui Dumnezeu. In cele din urma a le oferi lui Dumnezeu nu direct, caci Dumnezeu <non indiget sacrificium>, ci a le oferi prin acest act aproapelui, caruia darul nostru poate sa-i fie de atatea ori de folos capital, ducand la zidirea sau chiar la salvarea lui. Domnul a invatat ca dragostea desavarsita este sa-ti pui sufletul tau, viata ta, pentru semenii tai (Ioan XV 13)

Jertfa e totodata revelatie a adevarului ce-l purtam in adancul fiintei noastre si a fortei imperative de daruire. 

Jertfa e si constiinta; e cunoasterea precisa a unui tel superior caruia ma devotez. Nu este oarba ci totdeauna e luminata de un adevar, de un sens si de o persoana sau colectivitate in care aflu o ratiune de a trai si sluji.

Jertfa e de asemenea libertate. Libertatea inteleasa ca decizie voluntara in vederea unui scop, ca optiune. Prin ea trebuie sa se arate dovada libertatii celui ce o aduce si puterea de discernamant a spiritului; puterea de alegere intre ceea ce sunt si ceea ce vreau sau urmeaza sa devin; deci libertate creatoare...