Totul se teme de timp,
numai timpul se teme de Piramida 
          Piramida de la Pitesti - Romania
          Laborator de cercetare fundamentala- imagine din filmul documentar:
          Energii pe verticala- studioul Sahia- Bucuresti

     Gradul redus de reproductibilitate al unor experimentari efectuate in interiorul unor
modele  ce reproduc la scara piramida lui Keops, dublat de diversitatea deosebita a
influentelor acestei forme asupra evolutiei unor sisteme vii sau nevii, a polarizat atentia
oamenilor  in jurul intrebarii: exista sau nu "efectul de piramida" ?
      Cu toata aparatura ultramoderna de care dispunem azi si cu toata experienta
acumulata in ultimele decenii privind cercetarea experimentala, comunitatea stiintifica nu
a dat inca un raspuns ferm la aceasta intrebare. Rezultatele obtinute de diferiti
experimentatori ramin de multe ori evenimente singulare, neputind fi reproduse in alte
laboratoare sau nici chiar de cei ce le-au obtinut pentru prima data. Si cu toate acestea,
rezultatele experimentale inregistrate sint o marturie a prezentei unui fenomen fizic,
palpabil, care iese din limitele unor simple abateri, fluctuatii sau erori experimentale si care
este declansat de conditii inca putin intelese.
     Pornind de la realitatea existentei complexului marilor piramide de la Gizeh, ce
contine si piramida lui Keops si tinind seama de numeroasele informatii ce razbat inca din
antichitate privind rolul initiatic, esoteric al acestor constructii, se naste firesc o intrebare
de baza: oare modul in care gindim azi un experiment este adecvat studiului privind
"efectul de piramida"? Oare, o reconsiderare  a modului de a aborda experimentul, nu ar
conduce la rezultate reproductibile statistic si deci abordabile printr-un demers stiintific?
Se poate vorbi de o "energie" captata sau generata de aceasta forma geometrica regulata?
Trebuie oare sa cautam prezenta unor "informoni", "gravitoni", "cotoni" sau cine stie ce alte
particule ce ar putea fi raspunzatoare de efectele observate?  Sa incercam sa "indesam"
fenomenul studiat in tiparele actuale ce explica totul prin interactiuni de particule? Sau mai
degraba ar trebui sa dam crezare pasajului din cartea "Viata invatatorilor" a lui (Baird T.
Spalding -diffusion Dervy- livres, 1 Rue de Seroie, Paris) in care se afirma ca: "datele
stiintifice inzidite in enorma sa masa de piatra nu au fost incluse acolo pentru progresul
stiintei, caci trebuie sa fi deja foarte versat pentru a le intelege".
     Acest pasaj imi sugereaza ca rezolvarea enigmei legate de Piramida este conditionata
de rezolvarea in prealabil a altor "sarade" si mistere ale Universului. In acest sens, consider
ca piramida ar putea fi vazuta pentru moment ca fiind un fel de "obiect didactic" prin a
carui studiu cercetatorul ar putea sa filtreze, dupa criterii de maxima universalitate, o
parte din informatiile pe care le detine.
     O prima privire asupra modului de dispunere a piramidelor ce formeaza complexul
de la Gizeh, asupra proportiilor si dimensiunilor megalitice utilizate (dimensiuni ce impun
respect si azi cu toate progresele tehnologice remarcabile facute intre timp si cu care ne tot
laudam), sugereaza existenta unor legi de constructie riguroase, nespecifice unui
complex arhitectural obisnuit, si cu atit mai mult a unuia cu caracter funerar.
     Pentru a ne putea apropia de intelegerea  semnificatiilor acestor constructii ar trebui
sa putem patrunde starea de spirit a acelei vremi, sa intelegem modul in care gindeau si ce
cautau a implini in viata cei de acum citeva mii de ani.
 
 

Sanctuarul mare rotund - Sarmisegetusa Regia
 

     Si poate cel mai usor pentru noi ar fi sa reconsideram gindirea pitagoreana, caci este
aproape de sufletul nostru romanesc prin insasi legatura subtila dintre Pitagora si
Zamolxe, prin existenta pe teritoriul  nostru a complexului de  la Sarmisegetusa
Regia, unde forma si numarul transpun in materie legi astronomice precise, rezultat al
contemplarii naturii de catre inaintasii nostri, ce  ar fi putut ajunge la constientizarea unor
legi profunde ale Universului fara a simti nevoia utilizarii unor aparate auxiliare specifice
tehnicii de azi.

     Si din nou ma simt norocos caci, incepind cu 1984, am putut lua parte la o serie de
experiente realizate in asa numita Piramida de la Pitesti, laborator national de cercetare
fundamentala, coordonat de Dna Dr. Marioara Godeanu. Realizata la scara 1/10 fata de
piramida lui Keops, avind aceeasi orientare in cimpul geomagnetic, cladirea "laborator" a
permis unui numar mare de specialisti din toate domeniile sa-si verifice "credintele",
teoriile, aparatele. A fost o experienta personala deosebita in care finalitatea nu a constat
in elucidarea "efectului de piramida",  ci in constientizarea unor erori de abordare si
interpretare realizate in ambele tabere:

si,
Mircea Rusu (fizician), subsemnatul si Marioara Godeanu (biolog)
imagine din filmul documentar "Energii pe verticala"

     Cei doi ani de experimentari diverse, de constructii de aparate, de dispute tehnice
si filosofice m-au ajutat sa inteleg citeva idei, care pot parea unora banale dar care, pentru
mine constituie valori de maxima importanta in viata de cercetator:

     - a descoperi si a inventa necesita atitudini principial diferite;

     - cel mai greu este sa observi, caci exista tendinta de a evidentia doar lucrul stiut sau
aplicatia urmarita prin finalitate si eficienta;

     - un colectiv de cercetare interdisciplinara sau pluridisciplinara nu se numeste si
nu se alcatuieste prin concurs, decit atunci cind obiectul de studiu a fost deja delimitat, fisa
de post alcatuita si exista un personaj ce poate face filtrarea rezultatelor. In rest, un colectiv
cu adevarat capabil sa observe si sa abordeze complexitatea se "naste" ca efect
sinergetic al interactiunilor ce se stabilesc intre oameni deschisi si  profesionisti, sub
"presiunea" unui "obiect de studiu adecvat";

     - in contrast cu  produsul generat de inteligenta umana cea mai sofisticata (geneze
secundare), Natura a utilizat pentru constructia neviului si viului (geneze primare) alte
forme si structuri; merita deci sa ne uitam mai atent la formele naturale pentru a invata
mai mult decit cele delimitate de bionica;

     - abordarea statistica  NU ESTE CAPABILA SA SURPRINDA STRUCTURA
(renunta, in favoarea identificarii unui invariant mai usor de stapinit, la relatiile de ordine
dintre parti; mai neacademic spus:  media unor constante geometrice ale femeilor din
Europa nu are obligatoriu legatura cu Miss Europa si nici nu arhetipul de europeanca)
 
     Consider deci principalul cistig al acelor ani in care m-am luptat cu intelegerea
"efectului de piramida" constientizarea faptul ca obiectul de studiu are o mare influenta
asupra celui ce il analizeaza sau il concepe.  Din acest motiv, o reintegrare a omului
modern in Natura ar putea fi conditionata de intelegerea si utilizarea notiunii de Forma
naturala.

     Ideea de Forma naturala poate deveni un concept de sinteza, ce isi are originea in
ideile de frumos si de armonie din antichitate , in ideea de proportie utilizata in estetica
si teoria artei, in conceptele: eficient si economic din ultima perioada, in ideile de evolutie
entropica si negentropica a sistemelor complexe departe de echilibru, de ordine si
organizare in haos, in ideile de simetrie, omotetie, similaritate si autosimilaritate
prezentate in teoriile privind structurile fractale si structurile  geometrice bazate pe
numerele de aur,etc.