Astfel, citirea unei carti, a unui articol, a unei simple notite, induce (copiaza) în constiinta noastra informatii si nu direct, semnificatii. Semnificatiile se releva în timp, pe masura ce constiinta evolueaza. O recitire a unei informatii ce parea de neînteles la un moment dat, poate declansa o reactie în lant   capabila  de "iluminare", de revelatie a sensurilor ce pareau ascunse în spatele cuvintelor. Anumite carti sunt facute sa fie citite o singura data! 

Altele sunt astfel organizate încât îl ajuta pe om sa se transforme caci ofera, prin gradul de concentrare si esentializare, prin alegerea anumitor cuvinte cu un mare grad de universalitate si care s-au banalizat poate  în discutii de zi cu zi, sansa recitirilor cu sens.  In orice caz va sfatuiesc sa fiti cât mai atenti cu ceea ce cititi, mai ales acum, în acest sfârsit de mileniu, în care viteza de variatie a informatiei este asa de mare încât riscam sa fim spiritual deformati de ceva ce a reprezentat simbolul dezvoltarii spirituale: CARTEA.

 Cresterea continua a numarului de informatii din bancile de date, continua interconectare a acestora, dezvoltarea programelor de cautare a unei informatii din noianul celor disponibile, concentrarea în simboluri grafice a informatiei, poate fi vazuta ca un proces monoton crescator, rezultat al însumarii la scara globala a activitatii "celulelor" ce alcatuiesc sistemul social. In acest mediu informational din ce în ce mai complex si mai dens, se dezvolta indivizi, caracterizati printr-o anumita constanta personala de acumulare, tratare si utilizare a datelor puse la dispozitie. Stabilitatea unui astfel de sistem social, poate fi abordata astfel în termenii de criticalitate cu autoorganizare. Apar cumulari locale, avalanse, colapsuri, într-un cuvint o dinamica particulara în jurul unei stari critice devenita robusta (stabila). Problema centrala a individului devine Optiunea în timp ce a  colectivitatii devine identificarea unor norme de morala, care sa medieze variatia de la individ la individ, tendinta naturala de scalare (de masurare pentru a intra într-o ierarhie), într-un mediu în care însusi procesul de scalare nu  mai are sens. 

 Un volum de date prezentat într-o carte implica o corelatie temporala a acestor date. Pagina cu pagina, sau mai bine spus pagina dupa pagina, cititorul afla. Citirea cartii COPIAZA informatia în mintea omului. Cartea devine astfel un fel de referential în disputa subiectiva dintre oameni, un fel de norma la care se poate face apel. Erorile de "copiere" (confundate si cu eventuale intrepretari noi sau deschideri, inovatii, etc) sunt imediat taxate în societate. ...Acesta este un adevar, caci este scris în carte???!!!.... Si eu am citit cartea... Apare un sentiment de placere, de siguranta! ... Nu sunt pe dinafara, apartin si eu unei grupari care, în principiu, ar trebui sa ma apere. Deci ma simt aparat caci recunosc în discutia cu vecinul cartea citita. Micile diferente de interpretare le pot folosi pentru a mima imaginata, sau ma fac ca nu le observ.... 
  Dar iata ca acum, în ultimii trei ani ai acestui mileniu, cartea tiparita tinde sa fie înlocuita de cartea electronica. Prezentarea unui volum de informatii într-un "spatiu" neformat pâna în momentul citirii, si de fiecare data altul functie de traseul ales în parcurgerea volumului, ridica o problema deosebita: citirea cartii este înlocuita cu explorarea datelor din acea carte.  Simpla copiere pasiva este înlocuita cu o activitate de cercetare, de explorare. Rezultatul este si el diferit. Nu mai înveti ci afli! Nu mai memorezi ci conexezi (daca ai un minim de date pentru a putea conexa)! Descoperi !  Si ca orice descoperire, rezultatul poate fi vazut ca un act de creatie, un act unic, mult mai dificil de comunicat. Placere mare interna în momentul descoperirii, conexarii unor cunostinte, etc, dar imediat urmata de o frustrare în comunicare. Caci vecinul, prietenul ce are si el acea "carte electronica" a parcurs-o altfel si a desprins altceva.  Daca scopul comunicarii este SCALAREA INTELECTUALA, forma primara de autoorganizare a unei structuri  ierarhice specifice unui sistem alcatuit din celule cvasi-identice aflate în interactiune, atunci putem spune ca aceasta forma de  prezentare a informatiei conduce la fragmentarea fara precedent a societatii, la generalizarea unei stari de frustrare si conflict fara arbitru. 

 Problema se stinge de la sine atunci când, la scara individuala, societatea constientizeaza ca rolul comunicarii nu este obligatoriu o forma a luptei de ierarhizare. Comunicarea poate fi o necesitate de structurare individuala, de formare a unui spirit, proces în care, daca se poate atinge si un scop pragmatic, acesta este binevenit, dar nu formeaza un scop în sine. O asemenea morala trebuie sa se nasca pentru a tine laolalta pe oameni în aceasta perioada în care debitul informational creste zilnic si pragmatismul predomina. O asemenea lume este pe cale sa se nasca iar miscarea haotica ce a cuprins planeta albastra poate fi vazuta ca marturie masurabila în plan fizic a complexului proces de transformare spirituala prin care trece omenirea. A fi martor sau constructor activ al marii "împacari dintre minte si materie", al transformari materiale si transfigurari spirituale este o raspundere si un privilegiu. A percepe în acest sens realitatea sfârsit de mileniu poate fi o dovada a sensibilitatii native fata de "radiatia" emanata de semintele pentru o alta lume.  Nu cautati prea departe aceste seminte caci sunt mai aproape decât credeti. Semintele sunteti chiar voi, cei tineri, cei carora le-am dedicat aceste rânduri.